Cea mai simpla realizare a paletelor pentru rotative, o reprezinta ambutisarea cu poanson de cauciuc. Matrita este formata dintr-o placa suport groasa de cca 10 mm(E), pe care se fixeaza prin sudare tabla groasa de 0,7 – 1,5 mm(D), in functie de marimea rotativei. Tabla subtire(D) care constituie partea activa a matritei o putem construi din doua parti simetrice, pe care le putem prelucra foarte usor la polizor.
Grosimea acestei table da adancimea concavitatii paletei(F). Mai avem nevoie de o fasie de cauciuc gros(10 mm sau mai multe fasii subtiri – B), o placa suplimentara de fier (A)(poate avea in jur de 10 mm) si desigur tabla pentru paleta, din inox, alama sau cupru, groasa de 0,4 – 1 mm, tot in functie de marimea rotativei.
Realizarea paletei este simpla : tabla de ambutisat se introduce intre matrita si poanson, se preseaza(presa hidraulica, menghina de banc) – veti vedea cat de mult, dupa cateva incercari – apoi se scoate si i se da forma finala (conturul) tot la polizor.
Cateva relatii orientative : pentru palete ovale L/l = 2, pentru palete alungite L/l = 2,8. Despre grosimea tablei pentru o anumita rotativa sau despre adancimea concavitatii nu pot spune mare lucru, se incadreaza in limitele de mai sus, voi hotarati ce si cum .
Dar totusi o regula exista(de fapt mai multe, dar nu le stiu pe toate): o paleta se invarte cu atat mai departe de corp (opune rezistenta mai mare la inaintarea in apa), cu cat este mai plata.
Mentionez ca ideea nu-mi apartine, am citit-o cu multi ani in urma intr-o revista de pescuit.
21.10.2009
4.6KB
Scobarul este foarte raspandit pe cursurile superioare ale raurilor din Europa Centrala, in unele rauri a aparut in numar atat de mare intre zona lipanului si cea a mrenei, incat regiunile respective au fost numite zone ale scobarului. Traieste si in partile centrale si vestice ale Europei, ca si in apele ce se varsa in Marea Nordului si Marea Baltica, de la bazinul dunarean si pana la Marea Caspica, in fluviile Volga, Ural si Nipru, scobarul este reprezentat printr-o subspecie, dar nu se gaseste in Crimeea si in Anglia.
In tara noastra, aproape nu exista rau de munte sau de deal in care sa nu traiasca scobarul, dar populeaza indeosebi urmatoarele zone: in Mures, portiunea dintre Toplita si Petelea; in Olt, portiunea dintre Baile Tusnad si Sfantu Gheorghe; in Somesul Mare, portiunea dintre Ilva Mica si Dej; in Somesul Mic, portiunea dintre confluenta Somesului Rece cu cel Cald si pana la Jucul de Jos; in Crisul Repede, portiunea dintre Ciucea si Oradea; in Crisul Negru, portiunea dintre Beius si Tinea; in Aries, portiunea ce tine de la Bistra si pana la locul varsarii in Mures; in Bistrita, portiunea dintre Borca si Piatra Neamt. Se poate trage concluzia ca scobarul este un peste extrem de raspandit in Romania, si care se inmulteste permanent.
Caracteristici
Corpul scobarului este lunguiet, cilindric, foarte usor comprimat lateral, cu linia dorsala putin curbata; este acoperit cu solzi relativ mari, dispusi frumos, uniform si bine fixati. Capul, nu prea mare, se termina cu un bot bombat, proeminent. Buzele groase, cartilaginoase parca, i-au atras denumirea de "gura-dalta". Dintii faringieni sunt foarte ascutiti, in forma de cutite. Inotatoarea caudala, puternic decupata, are aspect de coada de randunica. Inotatoarea dorsala si cea ventrala sunt situate aproximativ pe aceeasi linie. Scobarul are intestine negre, de unde si denumirea de "mate-negre".
Colorit
Spatele si capul scobarului sunt negru-verzui sau verde-oliv, partile laterale gri-argintiu, cateodata sclipind argintiu-lucios, iar burta alba, stralucitoare. Pe solzi se pot distinge adesea punctulete de culoare neagra, inotatoarea dorsala si caudala sunt cenusii, aproape negre, restul inotatoarelor fiind de un rosu-viu, mai ales in perioada de reproducere. Irisul ochilor are o culoare galben-aurie, fond pe care se distinge o pata rosie, in perioada reproducerii, masculii imbraca haina nuptiala: pe corp apar dungi transversale, iar pe cap si pe solzi se pot distinge si cu ochiul liber mici butoni cornosi cat gamalia unui ac.
Dezvoltare
Lungimea medie a exemplarelor mature este de 20-28 cm, iar greutatea medie de 400-700 g. Scobarul poate atinge si lungimi de 40-50 cm, cantarind in aceste cazuri rare 1-2 kg.
In zonele in care are la dispozitie cantitati mari de hrana, scobarul se dezvolta relativ repede, in caz contrar insa ramane subdezvoltat.
21.10.2009
17.6KB
ETAPA @
21.10.2009
6.8KB
La pestisor viu stiuca poate fi prinsa cu diferite monturi...cu pluta sau fara
